De ce Iașul nu produce putere politică
Oraș de universități, fără influență. Oraș de istorie, fără direcție.
Iașul nu este un oraș lipsit de resurse, ci un oraș care nu le convertește încă în putere. Eseul din această ediție explică de ce orașele devin noduri de influență sau rămân periferii funcționale, iar știrile săptămânii oferă exemple concrete: proiecte întârziate, derapaje de discurs public, inițiative bune dar insuficiente. Împreună, ele conturează întrebarea centrală a momentului: ce fel de oraș vrea să fie Iașul în următorii 20 de ani?
Ce se întâmplă la Iași:
Pași timizi pentru centura ușoară Uricani - Cicoarei
Deși Guvernul a reaprobat indicatorii tehnici pentru drumul Uricani – Cicoarei, proiectul de 422 milioane de lei evidențiază o gestionare lentă, fiind blocat în etape birocratice încă din anul 2007. Actuala administrație prezintă acest pas ca pe o realizare, însă, în realitate, licitația de execuție este amânată pentru anul 2026, depinzând de o finanțare care nu a fost încă securizată din Bugetul de Stat.
Derapajul discursiv despre protestele pentru justiție al primarului Chirica
Ultima ședință a Consiliului Local a fost marcată de un derapaj discursiv al primarului, care a catalogat evenimentele din 1989 drept o „boacănă”, respingând totodată utilitatea protestelor civice. Am taxat dur în plen această atitudine, acuzându-l pe Chirica că duce valorile justiției și memoria Revoluției în derizoriu printr-un „limbaj și o gândire suburbane”, care afectează prestigiul Iașului ca oraș universitar. În replică, primarul și-a justificat viziunea prin propria experiență cu organele de anchetă, în timp ce opoziția a semnalat că o astfel de retorică subminează responsabilitatea funcției publice față de statul de drept.
Începe proiectarea amenajării pădurii-parc Cetățuia
Se face primul pas în transformarea Pădurii Cetățuia într-o zonă de agrement modernă prin semnarea contractului pentru studiul de fezabilitate, în valoare de aproximativ 250.000 lei. Proiectul, realizat în parteneriat cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei, vizează amenajarea a 50 de hectare cu alei ecologice, piste de biciclete și iluminat LED solar, păstrând în același timp integritatea fondului forestier. Această inițiativă de regenerare urbană va oferi ieșenilor un nou spațiu pentru activități culturale și educaționale, dotat cu facilități esențiale precum puncte de prim ajutor și accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități.
Plus: Târgurile de Crăciun din Iași pregătite cu vin fiert și voie bună
Anul acesta, ieșenii au multiple posibilități de plimbare, de gustat “bunătățuri” de iarnă și un pahar cald în temperaturile care se apropie de zero în următoarele locații:
Pe pietonalul Ștefan cel Mare, tarabele sunt aliniate și așteaptă oaspeții.
În grădina publică Palas, chioșcurile oferă o varietate de produse artizanale și băuturi calde.
În Atriumul Palas, confecțiile hand-made sunt pregătite pentru a fi oferite cadou celor dragi.
În Mall Moldova de asemenea este organizat un târg al creatorilor de confecții hand-made, de asemenea potrivite pentru a face cadouri speciale celor dragi.
Eseul săptămânii
1. Orașul ca generator de putere
În ediția trecută, am prezentat structura pe 7 capitole a Manifestului pentru Iași. Astăzi, extindem primul punct - orașul ca generator de putere.
Iașul, într-un punct de inflexiune
Există un mod comod și uzual de a vorbi despre orașe: unități administrative, cu bugete, servicii publice, primar, consiliu, PUG, proiecte. Acest limbaj este util procedural, dar limitat la nivel conceptual și strategic.
Dincolo de limitele administrativ-teritoriale, orașele sunt concentratoare de energie umană, economică și politică. Economiștii numesc asta „agglomeration economies”: beneficiile care apar când oameni și firme se așază aproape unii de alții și interacționează mai ușor, mai des și mai ieftin.
Proximitatea scade costurile de coordonare, accelerează circulația ideilor, permite specializarea, creează piețe de muncă mai adânci și favorizează productivitatea.
Cercetarea contemporană indică faptul că salariile și inovația cresc mai repede (“supra-liniar”) decât populația. Cu alte cuvinte, dacă populația se dublează, masa salarială și numărul de inovații cresc mai mult decât dublu, tocmai pentru că interacțiunile cresc mai repede decât populația.
Altfel spus, orașele mari tind să fie mai productive per capita pentru că sunt, în esență, mașini de interacțiune.
Densitatea și geografia: de ce unele orașe devin noduri
Densitatea, singură, nu este suficientă. Contează și condițiile geografice și istorice care fac densitatea posibilă și profitabilă.
1) Apă și comerț
Multe orașe mari au crescut lângă râuri, estuare și mări, din motive simple: transport mai ieftin, acces la piețe, acumulare de bunuri și oameni. Chiar și atunci când avantajul inițial se schimbă tehnologic, orașele port și nod rămân adesea puternice, fiindcă au acumulat infrastructură, instituții și rețele de afaceri care se auto-susțin.
Exemple clasice: Londra pe Tamisa, Rotterdam ca poartă logistică, Shanghai ca nod de estuar, New York ca port și piață financiară.
Unde este Iașul
Nu este oraș-port, nu este oraș de estuar, nu este oraș fluvial navigabil. Asta îl scoate dintr-o categorie fundamentală de orașe generatoare de putere economică timpurie. Istoric, Iașul a compensat lipsa apei comerciale prin: statut politic (capitală a Moldovei), rol cultural și religios, și poziție de frontieră între imperii. Problema este că în secolul XXI, aceste avantaje istorice nu mai produc putere economică.
2) Coridoare comerciale și noduri de transport
Orașele devin puternice când sunt pe rute comerciale. La scară istorică, asta înseamnă coridoare fluviale, trecători, apoi căi ferate, autostrăzi, aeroporturi, cabluri de date. Literatura de „new economic geography” explică de ce activitatea economică se aglomerează în noduri, prin mecanisme de tip feedback: firmele se duc unde sunt oameni, oamenii se duc unde sunt firme, iar transportul și piața extind acest cerc.
Exemple: Chicago ca nod feroviar și apoi logistic, Frankfurt ca nod aerian și financiar, Milano ca nod industrial și de design.
Unde este Iașul
Iașul nu este un nod. Acum, este un capăt de linie. Istoric, a fost parte a unui coridor.
Fără o schimbare masivă de conectivitate, nu poate juca în liga orașelor de tranzit sau distribuție. Autostrăzile A7 și A8, împreună cu Aeroportul Internațional, vor îmbunătăți semnificativ poziția Iașului pe harta geopolitică, dar nu suficient. Trebuie să facem eforturi suplimentare pentru a juca un rol mai mare pe coridorul nord-sud (Gdansk - Liov - Iași - Constanța) și în relația cu Chișinăul.
3) Poli industriali și specializare
Orașele puternice sunt specializate. Unele devin poli de industrie, altele de servicii avansate, altele de cercetare, altele de administrație. Specializarea creează ecosisteme: furnizori, universități, forță de muncă, investitori, presă, lobby.
Aici apare diferența dintre „un oraș cu universități” și „un oraș care produce putere”: al doilea transformă capitalul uman în industrii, firme, exporturi, influență. Primul doar exportă resursă umană.
Unde este Iașul
Acesta este paradoxul Iașului: are capital uman, universități, absolvenți, cercetare, dar nu a construit un pol industrial clar, dominant, comparabil cu alte orașe.
Ce există:
IT și servicii, dar mai mult outsourcing decât produse proprii,
medicină și educație, dar slab conectate la industrie,
cultură și creație, dar fără infrastructură de export,
cercetare academică, dar slab transferată în economie.
Ce lipsește:
o specializare recunoscută internațional,
un ecosistem complet: firme mari + startupuri + capital + instituții + lobby,
continuitate strategică de minim 10–15 ani.
Prin comparație:
Cluj = IT + startupuri + universități + administrație aliniată,
Timișoara = industrie + automotive + export,
București = servicii avansate + decizie + capital.
Iașul este „bun la multe”, dar nu este lider la nimic. Iașul nu a transformat capitalul uman în putere economică structurată.
Iașul este pol universitar, dar nu crește rapid ca populație
Universitatea “Al. I. Cuza” are 26.000 de studenți, UMF – 10.000, Universitatea Tehnică “Gh. Asachi” – 16.000, Universitatea de Arte – 1600 (licență, masterat și doctorat). Împreună cu celelalte universități (științele vieții, private), în Iași sunt peste 55.000 de studenți.
Cu toate acestea, populația municipiului Iași scade, iar a zonei metropolitane Iași rămâne oarecum stabilă. Oamenii își fac case pe dealuri, dar nu sunt mult mai mulți decât în trecut. Avem o creștere ușoară a populației metropolitane, dar e aproape net zero.
Asta înseamnă că nu suficienți tineri se stabilesc în Iași la terminarea studiilor.
Tinerii aleg orașe în competiție directă cu noi, iar competiția Iașului nu este doar cu București și Cluj, ci și cu orașe din Europa și SUA care oferă pachete net superioare: salarii mai mari, piețe de joburi mai diverse, infrastructură urbană și conectivitate internațională, ecosisteme de startupuri, cercetare mai bine finanțată, branduri globale.
Inegalitatea competiției nu este doar despre bani. Este despre densitatea oportunităților. Când într-un oraș există zece firme relevante pentru cariera ta, iar în altul există o mie, diferența nu este incrementală. Este existențială.
Iașul are capital cultural, dar nu îl transformă în influență
Iașul are avantaje reale: patrimoniu, instituții culturale, o memorie colectivă puternică. Problema este că, în secolul nostru, capitalul cultural nu se transformă automat în influență.
Ca să devină putere, cultura trebuie conectată la cel puțin trei motoare:
Economie și brand extern: cultura ca export, nu ca auto-descriere.
Instituții și rețele: fundații, granturi, producție, management, parteneriate internaționale.
Ecosistem de „amplificare”: presă națională, industrie creativă, huburi, conferințe, oameni care circulă.
Altfel, cultura rămâne o formă de prestigiu local, nu o sursă de gravitație.
Festivalul FILIT și Romanian Creative Week au anvergură internațională, dar nu sunt suficiente pentru a întări brandul de oraș.
În plus, prea puțini intelectuali și artiști locali exprimă vreodată opinii “politice”. Când stai la cutie ca să-ți “protejezi reputația și vânzările”, nu poți avea pretenții la importanță națională. În marile dezbateri sociale și economice din România, sunt citați oameni din București.
Punctul de inflexiune
În sinteză, dacă aș pune Iașul pe o hartă conceptuală a orașelor europene:
❌ Nu este oraș de apă și comerț
❌ Nu este nod de transport
⚠️ Are potențial de specializare, dar nu a livrat încă.
Asta explică de ce Iașul nu generează suficientă putere, în ciuda capitalului cultural și universitar.
Tocmai pentru că nu poate concura pe porturi, logistică sau poziție geopolitică favorizată, Iașul este forțat să concureze pe:
inteligență,
instituții,
calitatea guvernanței,
specializare strategică foarte clară.
Asta este miza politică reală.
3 poli realiști pentru Iași, în 20 de ani
Care sunt polii de specializare posibili în Iași? În ce domeniu putem fi lideri de piață în România și estul Europei?
Polul 1: Capitala Estului european pentru educație, sănătate și științe ale vieții
Polul 2: Hub de software și inginerie, dar mutat din outsourcing în produse și sisteme critice
Polul 3: Poarta UE spre Moldova și reconstrucția Ucrainei, hub de servicii transfrontaliere
Iașul poate deveni un generator de putere dacă înțelege nevoia strategică de specializare. Altfel, oricâte pasaje și parcări construim, vom rămâne într-un impas: net zero.
Concluzie
Iașul nu este condamnat de geografie, dar nici salvat de istorie. A fost un oraș de culoar, a devenit un capăt de linie și se află, din nou, într-un moment de reașezare.
Puterea urbană nu apare automat din universități, cultură sau simboluri, ci din capacitatea de a transforma aceste resurse în specializare, instituții și influență reală.
În următorii 20 de ani, Iașul va deveni fie un oraș care exportă inteligență fără să o capitalizeze, fie un oraș care își asumă lucid rolul de pol regional, construit pe educație, sănătate, tehnologie și coordonare transfrontalieră.
Iașul este exact în punctul în care trebuie să aleagă.
Artistul săptămânii
În fiecare săptămână, prezentăm un artist ieșean. Nu avem permisiunea artistului și nici vreun avantaj din asta. Postăm aici ce ni se pare interesant.
Dănuț Aconstantinesei
Phoenix, ulei pe pânză, 80 x 80 cm, 2022
Săptămâna viitoare…
Revenim cu o nouă ediție! Poți să ne lași un mesaj cu ce ai vrea să citești despre orașul nostru.
Până atunci, abonează-te la newsletter ca să îl primești în fiecare săptămână și trimite prietenilor. Cu cât comunitatea noastră este mai mare, cu atât vom avea o voce mai puternică! Mulțumim din suflet!
România are încă potențialul să lanseze 3-4 mari corporații transnaționale, capabile să fie competitive pe piețe externe și să repatrieze o parte din profit. Una dintre ele ar putea să pornească de la Iași. Un flux constant de capital într-un oraș înseamnă sigur dezvoltare. Astăzi capitalul este cea mai importantă marfă, iar vestea bună e că nu are nevoie de porturi sau de noduri de transport. Autoritățile locale pot să încerce să devină un catalizator pentru acest proces de asociere și transnaționalizare a antreprenorilor ieșeni. Nimeni nu îi obligă să reușească, dar le putem cere să ne arate că au încercat.